Despre actori

Mă gândeam la actori. Ei sunt adevăraţi luptători ai regăsirii. Ei se luptă zi de zi să se regăsească în fiecare rol şi apoi să se găsească pe ei înşişi. Actorii pot face cele mai grozave călătorii, cele în mintea oamenilor. De fapt, meseria lor nu este aceea de a imita, ci aceea de a înţelege, de a pătrunde esenţa lucrurilor.
Actorii sunt oamenii cei frumoşi, sunt o prelungire estetică a oamenilor literelor. E datoria lor să fie nişte zei, să dea viaţă şi frumuseţe ideilor umplutorilor de foi.

Tatei

Sunt sentimental paralizată
Ţi-ai distrus copilul, tată!

Nu înţeleg aluzia
Când m-ai vrut, care a fost iluzia?

Ce încerci să-mi demonstrezi?
Că sunt un nimic, cuvintele mai bine le păstrezi.

Pentru zile şi mai înnegurate
Când vei fi printre cele uitate.

Nimicul ăsta are ochi şi gură,
Şi dintre toate, cel mai mult simte ură.

Te refuz, în numele lacrimilor mii,
Rezultat a ceea ce ai ales să fi.

Ochii-mi spun doar stinghereli,
Suferinţe, tragedii şi nepotriveli.

Poate eşti doar lumea întrupată,
Îmi arăţi că nu voi aparţine niciodată.

Niciunui loc, niciunui om, niciunui cer
Voi fi mereu un glas prea stingher.

Nu voi aprinde cu fericirea-mi nicio torţă,
Voi fi doar eu şi o cămaşă de forţă.