Acum stiu!!!
Stiu ca esti Luceafarul de care m-am indragostit, si ai venit aici, sa stai cu mine, stiu...
Si mai stiu si ca acum a venit timpul sa pleci...
Stiu..., stiu si te iert.
Si mereu o sa te vad pe cer, cand n-or sa fie prea multe stele.
sâmbătă, 9 ianuarie 2010
luni, 4 ianuarie 2010
Şi azi am deschis cufărul cu amintiri!
Ştii...cândva ma iubeai...
Mă iubeai pe plaja visului nostru.Şi acum merg deseori acolo.La mormantul iubirii noastre, aşa îi spun.Hahahah! E îngropată acolo, în abisul albastru.
Câteodată mă recunoaşte şi se preschimbă-ntr-un val, atingându-mi tălpile...
Atunci eu prind raze moi de soare, le închid în globurile lacrimilor şi le arunc pe ţarm...las în urma comori. Aşa...ca să ştie. Să ştie că mai trec pe acolo uneori.
E puţin diferită plaja noastră acum.E puţin, doar puţin, mai tristă, nisipul e mai rece şi zgomotul valurilor e mai deprimant.Sau poate doar am eu impresia.
Parcă înainte purpuriul soarelui la apus nu era aşa dureros de frumos, sau poate te aveam pe tine şi pălea...
Şi niciun pescăruş nu se mai opreşte din zbor pe barca noastră...
Poate că ştiu că a murit, poate le-au spus valurile, poate bărcuţa..
Poate lacrimile mele cu miez de soare...
Poate îţi simt lipsa şi ei...
Mă iubeai pe plaja visului nostru.Şi acum merg deseori acolo.La mormantul iubirii noastre, aşa îi spun.Hahahah! E îngropată acolo, în abisul albastru.
Câteodată mă recunoaşte şi se preschimbă-ntr-un val, atingându-mi tălpile...
Atunci eu prind raze moi de soare, le închid în globurile lacrimilor şi le arunc pe ţarm...las în urma comori. Aşa...ca să ştie. Să ştie că mai trec pe acolo uneori.
E puţin diferită plaja noastră acum.E puţin, doar puţin, mai tristă, nisipul e mai rece şi zgomotul valurilor e mai deprimant.Sau poate doar am eu impresia.
Parcă înainte purpuriul soarelui la apus nu era aşa dureros de frumos, sau poate te aveam pe tine şi pălea...
Şi niciun pescăruş nu se mai opreşte din zbor pe barca noastră...
Poate că ştiu că a murit, poate le-au spus valurile, poate bărcuţa..
Poate lacrimile mele cu miez de soare...
vineri, 1 ianuarie 2010
Fa-ma sa te uit...
Fa-ma sa nu mai pot iubi. Fa-ma cer, pamant,apa...sau mai bine, fa-ma o stanca...
Numai fa-ma sa te uit....
Erai mireasma, eram vie...
Sunt multe lucruri pe care as fi vrut sa le fi spus, daca nu mi s-ar fi lovit de corzile vocale. S-au lovit de ele si s-au spart.
Si despre vise ti-as fi spus...multe, multe...
Cum m-am trezit prea devreme din visul asta si n-ai fost aici sa-mi faci o cafea sa ma trezesc mai bine. N-ai fost aici sa ma opresti sa cad din pat, si am cazut. N-ai fost...si am visat urat.
Dupa asta, stii ca din canile noastre de cafea au ramas doar cioburi si o bricheta defecta, pe care le voi arunca?
Si mireasma ta a disparut din perna si de pe pielea mea.
Era un timp cand visul nostru nu era decat o plaja pustie in zori de zi si o mare linistita...
Era un timp cand imi alergai prin vene si-mi vanai pe coapse iepuri mici...
Era un timp cand ma pierdeam in imbratisarile tale calde, era un timp cand iti tineam inima-n palma...
Si despre vise ti-as fi spus...multe, multe...
Cum m-am trezit prea devreme din visul asta si n-ai fost aici sa-mi faci o cafea sa ma trezesc mai bine. N-ai fost aici sa ma opresti sa cad din pat, si am cazut. N-ai fost...si am visat urat.
Dupa asta, stii ca din canile noastre de cafea au ramas doar cioburi si o bricheta defecta, pe care le voi arunca?
Si mireasma ta a disparut din perna si de pe pielea mea.
Era un timp cand visul nostru nu era decat o plaja pustie in zori de zi si o mare linistita...
Era un timp cand imi alergai prin vene si-mi vanai pe coapse iepuri mici...
Era un timp cand ma pierdeam in imbratisarile tale calde, era un timp cand iti tineam inima-n palma...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)