Urăsc sfârşitul de weekend, te face să te gândeşti la ce-ai făcut şi e deprimant.E deprimant să stai în casă, sau poate e deprimant să stai la mine în casă, şi e şi soarele ăsta care nu încălzeşte deloc atmosfera, şi patul ăsta nefăcut care-mi inspiră vulnerabilitate. Atâta alb şi atâta vulnerabilitate.
Şi tu? Tu să nu-mi spui dacă-i corect, să nu-mi spui dacă-i rău şi, mai ales, să nu-mi spui dacă-i bine. Mai bine nu-mi spune nimic. Mai bine ia-ţi buza de jos şi pune-o unde vrei pe mine. Mai bine găseşte mirosul care-ţi place şi aruncă-ţi norii ăia de pe cap.
Observ o singură schimbare. Sunt amară şi indiferentă, cu ochi mai mult pentru tine.
Şi mintea-i pentru!
pai ba, eu am inceput sa scriu din nou de prin august sau iulie, dar numai scriam asa des. Ma bucur ca iti place postarea mea:x
RăspundețiȘtergere